sfintenie

V3.104 În fața Maiestății, Purității și Sfințeniei lui Dumnezeu, omul se poate apropia de Dumnezeu cu încredere numai prin umanitatea îndumnezeită a lui Isus, oglinda lui Dumnezeu și a omului (1 august 1900)

vointadivina3Lasă un comentariu

            Adorabilul meu Isus continuă să vină de foarte puține ori și pentru puțin timp. În această dimineață mă simțeam complet anihilată și aproape că nu îndrăzneam să merg în căutarea Binelui meu suprem; dar El, mereu binevoitor, a venit și vrând să-mi insufle încredere, mi-a spus:

„Fiica Mea, înaintea maiestății și purității Mele nu există cine să-Mi poată sta în față, într-adevăr, toți sunt forțați să stea îngenunchiați și impresionați de splendoarea sfințeniei Mele. Omul aproape că ar vrea să fugă de Mine, pentru că mizeria lui este atât de mare, încât nu are curajul să se susțină în fața Ființei Divine. Și iată, asumându-mi Umanitatea, mi-am arătat milostivirea, care, prin temperarea razelor Divinității, aceasta este un mijloc de a insufla încredere și curaj pentru om, să vină la Mine. Omul, stând în fața Umanității Mele, care răspândește raze temperate ale Divinității, obține binele de a se putea purifica, sfinți și chiar diviniza în propria Mea Umanitate îndumnezeită. De aceea, să stai mereu în fața Umanității Mele, ținând-o ca pe o oglindă în care îți vei șterge toate petele; și în oglinda în care te vei privi, vei dobândi frumusețe și treptat te vei împodobi cu aceeași asemănare a Mea, pentru că este proprietatea oglinzii, care face ca imaginea să apară în interiorul ei, imaginea asemănătoare cu cea a oricui se priveşte pe sine. Dacă așa este oglinda materială, cu atât mai mult este cea divină, pentru că Umanitatea Mea servește omului ca o oglindă pentru a-Mi privi Divinitatea. Iată, de aceea toate bunurile derivă pentru om din Umanitatea Mea”.

            În timp ce spunea acestea, simțeam că mi se insuflă o astfel de încredere încât mi-a venit gândul să-i vorbesc despre pedepse, că cine știe, poate m-ar fi ascultat și cu această intenție aș putea să-L calmez complet. Dar în timp ce mă pregăteam pentru aceasta, a dispărut ca un fulger și sufletul meu, alergând după El, s-a găsit în afara mea; dar nu l-am mai putut regăsi și, spre marele meu regret, am văzut mulți oameni care intrau în închisori, unii sectari care ieșeau să atace viețile regilor și ale altor conducători; vedeam cum îi rodea furia, pentru că încă le lipseau mijloacele pentru a ieși printre popoare și a măcelări, și totuși timpul lor va ajunge. Așadar, după aceasta m-am trezit în mine, total deprimată și îndurerată.

V3.93 Diferența dintre a trăi pentru Dumnezeu și a trăi în Dumnezeu (continuare) (10 iulie 1900)

vointadivina3Lasă un comentariu

            Aflându-mă în aceeași confuzie, s-a arătat ca un fulger și mi-a dat de înțeles că nu am scris tot ce mi-a spus El cu o zi înainte, adică, sufletul nu trebuie să trăiască numai pentru Dumnezeu, ci în Dumnezeu.

            Așadar, binecuvântatul Isus, mi-a repetat diferența dintre a trăi pentru Dumnezeu și trăirea în Dumnezeu, spunându-mi: „Trăind pentru Dumnezeu, sufletul poate fi supus tulburărilor, amărăciunilor, să fie inconstant, să simtă greutatea viciilor, să se amestece în lucrurile pământești. Dar trăind în Dumnezeu, nu, ci este cu totul diferit, deoarece principalul lucru pentru a face ca o persoană să poată intra să locuiască într-o altă persoană, înseamnă să înlăture tot ce este al ei, adică să se detașeze de orice, să lase propriile vicii, într-un cuvânt, să lase totul pentru a găsi totul în Dumnezeu.

Când, sufletul nu numai că s-a detașat, ci s-a subțiat bine-bine, atunci poate intra prin ușa îngustă a Inimii Mele pentru a trăi în Mine, în felul Meu și din propria Mea viață, întrucât Inima Mea este foarte largă, atât de mult încât nu există nicio limită pentru hotarele ei, totuși ușa este foarte îngustă și doar cei care sunt detașați complet, pot intra în Ea. Și acesta este un motiv, pentru care Eu fiind Preasfânt, nu aș permite niciodată să trăiască în Mine orice ar fi străin de sfințenia Mea. Prin urmare, fiica Mea, încearcă să trăiești în Mine și vei poseda Paradisul anticipat”.

             Cine poate spune cât de mult înțelegeam despre această trăire în Dumnezeu? Dar apoi a dispărut și eu am rămas în aceeași stare a mea.

–––––––––––

Luca 13,24: „Străduiţi-vă să intraţi pe poarta cea strâmtă, căci vă spun, mulţi vor căuta să intre, şi nu vor putea! 

Matei 7,13-14: Intraţi pe poarta strâmtă, pentru că largă este poarta şi lată calea ce duce spre pieire şi mulţi sunt cei care intră pe ea! Dar cât de strâmtă este poarta şi cât de îngustă calea care duce la viaţă! Şi puţini sunt cei care o găsesc.