Voința Divină

P.: Vino, Duhule Sfânt, umple inimile credincioșilor tăi.

C.: Şi aprinde în ele focul iubirii tale!

P.: Trimite Duhul Tău și ele vor fi create.

C.: Și vei reînnoi fața pământului. Amin.

V20, 20.09.1926 – Numai Voința mea este cea care aduce Creatorul și făptura în acord și comunicare, Răscumpărătorul și răscumpăratul, Sfințitorul și cei care sunt sfințiți. Fără Ea, Creația și Răscumpărarea sunt ca și cum nu ar fi nimic pentru ei, pentru că lipsește cel care a făcut viața și bunurile pe care le conține. Aceleași sacramente le vor servi drept condamnare, pentru că, din moment ce Voința mea lipsește în ele, nu este nimeni care să rupă vălul sacramentelor pentru a le da rodul și viața pe care o conțin.

Prin urmare, Voința mea este totul. Fără Ea, cele mai frumoase lucrări ale noastre, cele mai mari minuni ale noastre rămân străine de sărmanele făpturi, pentru că numai El este paznicul tuturor lucrărilor noastre și, de aceea, numai prin El se nasc făpturile. O, dacă toată lumea ar ști ce înseamnă să faci sau să nu faci Voința mea, toată lumea ar ajunge la o înțelegere cu Ea, ca să primească toate bunurile posibile și imaginabile și însăși transmiterea Vieții Divine.”

V31 – 16.10.1932 – Ce crimă să împiedic calea, trecerea Voinței mele în voia făpturii! De aceea am creat creaturile, pentru a forma multe moduri în voința umană, pentru a putea avea calea mea continuă și deci actul meu operativ în ele, și oricine îmi împiedică calea ar dori să mă împiedice de la continuarea Creației mele, să-mi blocheze pașii și să-mi lege mâinile, ca să nu lucrez. Vai, a nu-mi face Voința pare un lucru banal, și totuși este cea mai mare dintre crime, care strigă la răzbunare în fața Majestății Divine pentru bietele creaturi, mai ales când Voia mea este cunoscută [și vrea] să se facă ceva, sau când vrea un sacrificiu; nefăcând-o este ca și cum cineva ar fi vrut să conteste adevărul, iar acesta este un păcat împotriva Duhului Sfânt și strigă pentru răzbunare înaintea lui Dumnezeu. A cunoaște voia mea și a nu o face înseamnă a închide Raiul, a rupe relațiile divine, este o nerecunoaștere a stăpânirii divine pe care fiecare făptură este obligată să o cunoască și să se supună la ceea ce vrea Voința mea, chiar dacă aceasta îi costă viața. Prin urmare, fii atent, adoră Vrerea mea și ceea ce ți-am încredințat, dacă vrei să-i faci pe plac lui Isus.”

Rugăciuni:

1. Șapte Slavă Tatălui să fie recitate în cinstea Duhului Sfânt, rugându-ne ca minunile Sale să fie reînnoite peste toată Biserica;

2. Rozariul Voinței Divine;

3. și următoarele rugăciuni din Vol. 17, 17.05.1925:

„Maiestate Supremă, vin să Te răsplătesc în dragoste pentru tot ceea ce face Duhul Sfânt pentru cei care urmează să fie sfințiți. Vin să intru în rânduiala harului, ca să vă pot da slava și răsplătirea iubirii de parcă toți ar fi devenit sfinți și să vă repar toate împotrivirile și lipsa de corespondență la har.”

„Duhule Sfinte, grăbește-te, Te implor, Te rog din nou – fă cunoscută tuturor Voința Ta, pentru ca, cunoscând-o, să o iubească și să primească primul Tău act al sfințirii lor complete – care este Sfânta Ta Voință.”