V2.13 Luisa este tabernacolul viu al lui Isus, care poate să împărtășească împreună cu El durerile și starea ei de victimă. Ceea ce îl rănește cel mai mult sunt Liturghiile profanatoare și ipocrizia în lucrurile evlavioase. (12 aprilie 1899)

            Astăzi, fără să mă facă să aștept prea mult, Isus a venit imediat și mi-a spus: „Tu ești tabernacolul Meu; pentru Mine înseamnă foarte mult să stau în Sacrament, cât și în inima ta; ba chiar, în tine se află ceva în plus și asta înseamnă că pot să te fac părtașă la durerile Mele și să te am cu Mine, victimă vie în fața dreptății divine, ceea ce nu găsesc în schimb în Sacrament”.

            Și în timp ce spunea aceste cuvinte, s-a închis în interiorul meu. Fiind înăuntrul meu, Isus m-a făcut să simt când înțepăturile spinilor, când durerile crucii, grijile și suferințele Inimii. În jurul Inimii Sale vedeam o împletitură de vârfuri de fier, care Îl făceau pe Isus să sufere mult. Ah, câtă durere îmi provoca să-L văd că suferă atât de mult! Aș fi vrut mai degrabă să sufăr eu totul decât să sufere dulcele meu Isus și din toată inima mea L-am rugat să-mi dea mie durerile și suferința.

            Isus mi-a spus: „Fiică, ofensele care Îmi străpung cel mai mult Inima sunt Liturghiile spuse în mod profanator precum și ipocriziile”.

            Cine poate spune ce am înțeles din aceste două cuvinte? Și mai mult încă, părea că, în exterior, [oamenii] se arătau că Îl iubesc și că Îl laudă pe Domnul și, în interior, este gata otrava pregătită de a-L ucide; în exterior se vede că cineva dorește slava, onoarea lui Dumnezeu, în interior se caută onoarea și propria stimă. Toate lucrările făcute cu ipocrizie, chiar și cele mai sfinte, sunt toate lucrări otrăvite, care amărăsc Inima lui Isus.


Descoperă mai multe la Voința Divină

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Lasă un răspuns