Pare că am petrecut diferite zile fără să fiu cufundată în letargia somnului și [am stat] puțin împreună cu binecuvântatul Isus, dându-ne reciproc puțină recreere. Dar cât mă tem că mă va arunca din nou în acel somn atât de adânc. Deci în această dimineață, după ce m-a împrospătat cu laptele¹ care curgea din gura Sa, turnându-l în mine, iar eu, l-am alinat luându-i coroana de spini, pentru a o pune pe capul meu; iar El foarte îndurerat mi-a spus: „Fiica Mea, decretul pedepselor este semnat, nu rămâne decât să îndeplinim momentul hotărât”.

1. 1 Corinteni 3,2: Iar eu, fraţilor, n-am putut să vă vorbesc ca unor [oameni] spirituali, ci ca unor [oameni] de carne, ca unor copilaşi în Cristos. V-am dat să beţi lapte, nu mâncare [solidă], pentru că încă nu [o] puteaţi [primi], ba nici acum nu puteţi, pentru că sunteţi încă [oameni] de carne. ↩︎