V3.22 Binele umilinței (30 decembrie 1899)

În această dimineață tocmai l-am văzut pe adorabilul meu Isus și din moment ce ascultarea mi-a spus să mă rog pentru o persoană, când a venit Isus, i-am recomandat-o și El mi-a spus:

„Umilința nu trebuie doar acceptată, ci și iubită, trebuie mestecată mult ca pe o mâncare și, când o mâncare este amară, cu cât se mestecă mai mult, cu atât mai mult se simte amărăciunea, astfel, umilința, bine mestecată, dă naștere mortificării și acestea sunt două mijloace foarte puternice, adică umilința și mortificarea, care depășesc anumite obstacole pentru a obține acele haruri dorite. În timp ce ele par dăunătoare naturii umane, deși nu este așa, e ca acea mâncare amară, care pare mai degrabă să facă mai mult rău decât bine.

Cu cât este bătut fierul mai mult pe nicovală, cu atât scânteiază mai mult foc și rămâne purificat; tot la fel sufletul, cu cât este mai mult umilit și bătut pe nicovala mortificării, cu atât mai mult răspândește scântei de foc ceresc și rămâne purificat, dacă vrea cu adevărat să meargă pe calea binelui. Și dacă apoi devine fals, totul se întâmplă în mod contrar”.


Descoperă mai multe la Voința Divină

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Lasă un răspuns