Voința Divină

            În această dimineață, binecuvântatul Isus nu venea și a trebuit să-L aștept cu multă răbdare. În interiorul meu îi spuneam: „Dragul meu Isus, vino, nu mă face să aștept atât de mult! Nu te-am văzut de aseară, ora este prea târzie și Tu încă nu vii? Vezi câtă răbdare am avut să Te aștept? Oh, nu fă să-mi pierd răbdarea, pentru că întârzii atât de mult să vii, și motivul ești Tu cu întârzierile Tale. Prin urmare vino, că nu mai pot”.

            Deci, în timp ce spuneam acestea și alte absurdități, a venit unicul meu Bine, dar, spre disperarea mea, L-am văzut destul de indignat din cauza oamenilor. I-am spus imediat: „Bunul meu Isus, Te rog să faci pace cu lumea”.

            Și El: „Fiică, nu pot; sunt ca un rege care vrea să intre într-o casă, dar acea casă este plină de lucruri necurate, de putregai și multe alte murdării. Regele, deoarece e rege, are puterea să intre și nimeni nu îl poate împiedica. Ar putea curăța acea casă cu propriile lui mâini, dar nu vrea să o facă pentru că nu este decent persoanei lui regale să se coboare la atâtea înjosiri, și până când acea locuință nu va fi curățată de alții, nu va accepta să pună piciorul în ea și suferă, cu toate că are puterea, vrerea și o mare dorință.

            Tot astfel sunt Eu. Sunt rege care pot și vreau, dar vreau voința lor, vreau să îndepărteze putregaiul păcatelor, pentru a intra [în ei] și a face pace cu ei. Nu, nu este decent pentru regalitatea Mea să intru și să Mă împac cu ei, dimpotrivă, nu voi face altceva decât să trimit pedepse. Focul nenorocirilor îi va pătrunde peste tot, încât să-i doboare, ca să-și amintească faptul că există un Dumnezeu și că El este singurul care îi poate ajuta și elibera”.

            Iar eu, întrerupând vorbele Sale, i-am spus: „Doamne, dacă vrei să pedepsești, eu vreau să vin [la Tine], nu mai vreau să rămân pe acest pământ. Cum va putea rezista inima mea, să vadă creaturile tale suferind?”

            Și Isus, luând un aspect binevoitor, mi-a spus: „Dacă tu vii, Eu unde voi merge să locuiesc pe acest pământ? Deocamdată, să ne gândim să stăm împreună aici, pentru că vom sta mult timp în Cer: cât durează întreaga eternitate. Și apoi, ai uitat prea repede rolul de mamă pe pământ. Așadar, în timp ce voi pedepsi oamenii, voi veni să Mă refugiez și voi locui cu tine”.

            Și eu: „Ah, Doamne, pentru ce servește atunci starea mea de victimă, atât de mulți ani? Ce bine au obținut popoarele, în timp ce Tu spuneai că mă voiai victimă pentru a-i cruța pe oameni? Și acum îmi arăți că aceste pedepse, în loc să se fi întâmplat cu mulți ani înainte, se vor întâmpla, nici mai mult nici mai puțin, după”.

            Și El: „Fiică, nu spune asta. Îndelunga Mea răbdare a fost din iubire pentru tine, și binele care a venit din aceasta a fost că pedepsele teribile ar fi trebuit să fie mai aprige pentru foarte lung timp, în vreme ce, cu aceasta, vor fi mai scurte [pedepsele]. Și nu este acesta un bine, ca unul, în loc să stea pentru mulți ani sub greutatea unei pedepse, să stea pentru puțini [ani]? Apoi, în cursul acestor ani trecuți, [în care au existat] războaie, morți neprevăzute, ei trebuiau să aibă timp să se convertească, așadar au avut și s-au salvat, nu este acesta un mare bine?

            Iubita mea, deocamdată nu este necesar să te fac să înțelegi avantajul stării tale, pentru tine și pentru popoare, dar ți-l voi arăta când tu vei veni în Cer, iar în ziua judecății, îl voi arăta tuturor națiunilor. Așadar, nu mai vorbi în acest fel”.