O, Isuse al meu, ești deja mort! Iar eu, stând în Inima Ta, încep deja să mă bucur de roadele copleșitoare ale Răscumpărării Tale… Cei mai mulți necredincioși se apleacă cu reverență înaintea Ta, bătându-și pieptul și, ceea ce nu au făcut înaintea Trupului Tău viu, fac acum în fața Trupului Tău neînsuflețit. Natura se scutură, soarele se întunecă, pământul se cutremură, [toate] elementele se resimt și par să ia parte la moartea Ta foarte dureroasă. Îngerii, cuprinși de admirație și de iubire, coboară cu miile din Cer, Te adoră, Te recunosc și Te confirmă adevăratul nostru Dumnezeu… O, Isuse al meu, chiar și eu unesc adorația mea cu a lor, și Îți ofer recunoștința mea și întreaga iubire a sărmanei mele inimi.
Dar văd că Iubirea Ta nu este deplină și pentru a ne da un semn încă și mai sigur, permiți ca un soldat să se apropie de Tine și cu o suliță să-Ți despice Inima, făcându-Te să verși ultimele picături de sânge și apă închise încă în Ea. O, Isuse, n-ai vrea Tu să permiți ca această suliță să rănească chiar și inima mea? Ah, da, aceasta să fie sulița care să rănească dorințele mele, gândurile mele, bătăile inimii mele, voința mea, și să-mi dea Vrerea Ta, gândurile Tale și întreaga Ta viață de iubire și de sacrificiu!
Inimă a lui Isus al meu, rănită de această suliță, oh, purifică toate sufletele, oferă un refugiu tuturor inimilor, o odihnă tuturor celor epuizați! Aceasta este rana din care Tu faci să iasă Biserica, iubita Ta Mireasă; de aici Sacramentele, de aici viața sufletelor. Iar eu, împreună cu Preasfânta noastră Mamă, rănită cumplit în Inimă, vreau să repar ofensele, abuzurile, profanările care se fac împotriva Bisericii Tale Sfinte. În virtutea acestei răni și din iubire pentru Maria, Mama noastră preadulce, Te rog, să-i închizi pe toți în Inima Ta preaiubitoare și să-i protejezi, să-i aperi și să-i luminezi pe Păstorii Bisericii Tale.
O, Isuse al meu, după moartea Ta sfâșietoare și foarte dureroasă, pare că eu nu ar trebui să mai am viață proprie, ci trebuie să-mi regăsesc viața în Inima Ta rănită. Așadar, orice lucru aș vrea să fac, îl voi lua mereu din această Inimă Divină… Nu voi mai da niciodată viață gândurilor mele, dar, dacă viață vor vrea, le voi lua pe ale Tale. Nu voi mai da niciodată viață vrerii mele, dar, dacă viață o să vrea, voi lua Voința Ta Preasfântă. Nu va mai avea niciodată viață iubirea mea, dar, dacă viață o să vrea, voi lua ca viață, Iubirea Ta… O, Isuse al meu, toată Voința Ta este a mea; aceasta este Voința Ta, aceasta este vrerea mea.
Isuse al meu, ne-ai dat ultima dovadă a Iubirii Tale: Inima Ta este despicată, altceva nu Îți rămâne de făcut pentru noi. Și iată că deja se pregătesc să Te dea jos de pe Cruce; iar eu, după ce am așezat totul în Tine, ies afară și, împreună cu discipolii Tăi dragi, vreau să înlătur cuiele din picioarele și mâinile Tale Preasfinte și, în timp ce eu Te despironesc pe Tine, Tu pironește-mă cu totul în Tine.
Isuse, după ce Te-au dat jos de pe Cruce, prima care Te-a primit în brațele sale este Mama Ta îndurerată și în brațele sale, capul Tău străpuns se odihnește cu blândețe… O, dulce Mamă, nu disprețui să mă ai ca însoțitoare a Ta și fă ca, împreună cu Tine, chiar și eu să pot oferi ultimele atribuții iubitului meu Isus. Preadulce Mama mea, este adevărat că Tu mă întreci în iubirea și în delicatețea cu care Îl atingi pe Isus al meu, dar eu voi încerca să Te imit cât pot mai bine, pentru a-i face pe plac în toate adorabilului Isus. De aceea așez împreună cu mâinile tale Preasfinte pe ale mele și extrag toți spinii care Îi înconjoară capul, vrând să unesc profundele mele adorații cu ale tale…
Cerească Mamă, deja apropii mâinile de ochii lui Isus al meu, pentru a îndepărta Sângele închegat, [de pe ochii] care odată dădeau lumină întregii lumi, iar acum sunt întunecați și stinși. O, Mamă, mă unesc cu tine să-i sărutăm împreună și să-i adorăm profund… Văd urechile lui Isus al meu îmbibate de Sânge, zdrobite de palme și sfâșiate de spini. O, Mamă, să punem adorațiile noastre înăuntrul acelor urechi care nu mai aud și care au suferit atât de mult, pentru a rechema atât de multe suflete surde și îndârjite la vocile Harului. O, dulce Mamă, văd fața ta îndurerată și înlăcrimată, privind Fața adorată a lui Isus. Unesc durerea mea cu a ta; să-i îndepărtăm împreună noroiul și scuipăturile care L-au deformat și să adorăm acea Față a Maiestății Divine, care îndrăgostea Cerul și Pământul și care acum nu mai dă semne de viață… O, dulce Mamă, să-i sărutăm împreună gura Sa, acea gură Divină care cu suavitatea cuvântului Său a atras la Inima Sa atât de multe suflete. Mamă, cu însăși gura ta vreau să sărut acele buze învinețite și însângerate și să le ador profund.
O, dulce Mama mea, împreună cu tine vreau să sărut și din nou să sărut Trupul adorabil al lui Isus al meu, rănit în întregime; așez mâinile mele într-ale tale, pentru a lipi acele bucăți de carne care atârnă [de trup] și pentru a le adora profund… O, Mamă, să sărutăm acele mâini creatoare, care au făcut atât de multe minuni pentru noi, iar acum sunt perforate, încovoiate, deja reci și înțepenite [din cauza] morții. Să închidem în aceste sfinte răni soarta tuturor sufletelor; Isus, înviind, le va găsi așezate aici de către tine și niciunul nu se va pierde. O, Mamă, să adorăm împreună aceste răni profunde, în numele tuturor și împreună cu toți.
O, Cerească Mamă, văd că te apropii să îi săruți picioarele sărmanului Isus… Cât sunt de sfâșiate aceste răni! Cuiele au îndepărtat o bună parte din carne și piele și greutatea Preasfântului Trup le-a sfâșiat groaznic. Să le sărutăm împreună, să le adorăm, ca oamenii, atunci când merg, să simtă pașii lui Isus care îi urmează de aproape și să nu îndrăznească să-L ofenseze.
Văd, o, dulce Mamă, că îți întorci privirea către Inima adorată a lui Isus… Ce vom face în această Inimă? Tu mă vei învăța, Mamă, mă vei înmormânta în Ea, mă vei închide cu piatra mormântului și, depozitând aici înăuntru inima și viața mea, voi rămâne ascunsă până în veșnicie. Dă-mi iubirea ta, Mamă, pentru a-L iubi pe Isus, și durerea ta, pentru a implora pentru toți și pentru a repara orice ofensă care se va aduce acestei Inimi!
Amintește-ți, o, Mamă, când îl vei înmormânta pe Isus cu mâinile tale, cu aceleași mâini ale tale vreau și eu vreau să fiu înmormântată cu El, pentru a putea învia cu El și cu tot ce este al Său.
Iar acum, un cuvânt pentru tine, dulce Mama mea. Te compătimesc foarte mult și, cu toată revărsarea sărmanei mele inimi, aș vrea să reunesc toate palpitațiile, dorințele, viețile făpturilor și să ți le aduc în semn de compătimire și iubire. Te compătimesc în extrema durere pe care ai suferit-o, văzându-L pe Isus mort, încoronat cu spini, sfâșiat de bice și de cuie; văzând acei ochi care nu te mai privesc, acele urechi care nu mai ascultă vocea ta, acea gură care nu îți mai vorbește; văzând acele mâini care nu te mai îmbrățișează, acele picioare care nu te părăseau niciodată și care, chiar de la distanță urmau mereu pașii tăi… Vreau să-ți ofer însăși Inima lui Isus plină de iubire, pentru a te compătimi așa cum meriți și pentru a oferi o alinare cumplitelor tale dureri.