Sufletul către Regina Cerului: Iată-mă, o Mamă sfântă, lângă pătuțul tău pentru a fi spectatoarea nașterii tale minunate. Cerurile se minunează, soarele te fixează cu lumina lui, pământul tresaltă de bucurie și se simte onorat pentru că este locuit de micuța Regină nou-născută. Îngerii se întrec să înconjoare pătuțul tău pentru a te onora și a fi gata la indicațiile tale, încât toți te onorează și vor să sărbătorească nașterea ta. Și eu mă unesc cu toți și, prosternată înaintea pătuțului tău, unde îi văd captivați pe mama ta Ana și pe tatăl tău Ioachim, vreau să-ți spun primul meu cuvânt, vreau să-ți încredințez primul meu secret, vreau să golesc inima mea în a ta și să-ți spun: „Mama mea, tu care ești răsăritul zorilor FIATULUI Divin pe pământ, oh, pune pe fugă întunecata noapte a vrerii umane din sufletul meu și din lumea întreagă. Ah, da, nașterea ta să fie speranța noastră, ca o nouă auroră a Harului și să ne regenereze în împărăția Voinței Divine.

Lecția Reginei nou-născute: Fiica Inimii mele, nașterea mea a fost miraculoasă; nu se poate spune că o altă naștere este asemănătoare cu a mea. Eu conțineam Cerul, Soarele Voinței Divine, chiar și pământul umanității mele, dar care era pământ binecuvântat și sfânt, care conținea cele mai frumoase înfloriri și, deși abia născută, conțineam minunea celor mai mari minuni: Vrerea Divină domnea și conținea în mine un Cer mai frumos, un Soare mai strălucitor decât cel al Creației, deoarece eram și Regină, incluzând și o mulțime de haruri fără sfârșit, care murmurau mereu iubire, iubire, către Creatorul meu. De aceea, nașterea mea a fost adevăratul răsărit care pune pe fugă noaptea vrerii omenești și când creșteam, formam aurora și chemam ziua splendidă pentru a face să răsară Soarele Cuvântului Veșnic pe pământ.

Fiica mea, vino în pătuțul meu să o asculți pe micuța ta Mămică. De îndată ce m-am născut, am deschis ochii pentru a vedea această lume de jos și a pleca în căutarea tuturor fiilor mei, pentru a-i închide în Inima mea ca să le dau iubirea mea maternă; regenerându-i în felul acesta la o viață nouă de iubire și har și să le permit să intre în împărăția FIATULUI Divin, pe care Îl dețineam. Am vrut să fiu Regină și Mamă, închizându-i pe toți în Inima mea pentru a-i pune pe toți în siguranță și a le da lor marele dar al Împărăției divine. În Inima mea aveam loc pentru toți, așadar, pentru cine deține Voința Divină nu există restricții, ci posibilități infinite; deci, te-am privit și pe tine fiica mea, pe nimeni nu am neglijat, iar în acea zi toți sărbătoreau nașterea mea și chiar și pentru mine a fost sărbătoare. Dar, deschizându-mi ochii la lumină, am avut durerea să văd creaturile în noaptea densă a vrerii omenești. Oh, în ce abis de întuneric se găsește învăluită creatura care se face dominată de voința sa! Ea este adevărata noapte, dar noapte fără stele, cel mult câte un fulger fugitiv, fulgere care cu ușurință erau urmate de tunete, care cu zgomotul lor făceau întunericul și mai dens și descărcau tulburări: asupra sărmanei creaturi, tulburare de frică, de slăbiciuni, de pericole și de căderi în rău. Inima mea mică a rămas străpunsă văzându-i pe fiii mei sub această oribilă tulburare, în care noaptea vrerii omenești îi copleșise.

    Dar, ascultă de Mama ta: sunt încă în pătuț, sunt micuță, uite-te la lacrimile mele pe care le vărs pentru tine. Ori de câte ori faci voința ta este o noapte, pe care o formezi pentru tine și dacă ai ști cât de rău îți face această noapte, ai plânge cu mine. Te face să pierzi lumina zilei Vrerii Sfinte, te rostogolește, te împiedică să faci binele, îți distruge adevărata iubire și rămâi o sărmană bolnavă căreia îi lipsesc lucrurile necesare pentru a se vindeca. Ah, fiica mea, iubită fiică, ascultă-mă, să nu [mai] faci niciodată voința ta; dă-mi cuvântul că o vei mulțumi pe micuța ta Mămică.

Sufletul: Mămică sfântă, tremur simțind urâta noapte a voinței mele, de aceea sunt aici lângă pătuțul tău să-ți cer harul, ca prin nașterea ta miraculoasă, să mă faci să renasc în Voința Divină. Copiliță Cerească, voi sta mereu lângă tine, voi uni rugăciunile și lacrimile mele cu ale tale, pentru a obține pentru mine și pentru toți împărăția Voinței Divine pe pământ.

Propunere: Astăzi, pentru a mă onora, vei veni de trei ori să mă vizitezi în pătuțul meu, spunându-mi de fiecare dată: „Copiliță Cerească, fă-mă să renasc împreună cu tine în Viața Voinței Divine”.Iaculatorie: Mămica mea, permite să răsară în sufletul meu zorile Voinței Divine.