Confesorul mi-a cerut să ascult și atunci când ar fi venit Isus, ar fi trebuit să Îi spun: „Nu pot să vorbesc, îndepărtează-Te”, eu am luat-o ca pe o glumă, nu ca pe o ascultare obișnuită. Așa că, atunci când a venit Isus, aproape ignorând ordinul pe care îl primisem, am îndrăznit să Îi spun: „Bunul meu Isus, vezi puțin ce vrea să facă părintele” și Isus mi-a spus: „negarea de sine, fiica Mea”.
Și eu: „Vai, Doamne, dar e ceva serios, este vorba că nu trebuie să Te mai vreau; Cum pot?”Și El, pentru a doua oară: „negarea de sine”.
Și eu: „Vai, Doamne, ce spui? Știi Tu că pot sta fără tine?” Iar El, pentru a treia oară: „Fiica Mea, negarea de sine”.
Și a dispărut. Cine ar putea spune cum am rămas văzând că Isus voia să mă supun ascultării?
Descoperă mai multe la Voința Divină
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.