[Isuse, fii mereu împreună cu mine; dulce Mamă, să-L urmăm împreună pe Isus… Isuse al meu, Santinelă divină, veghindu-mă Tu în inimă și nevrând să rămâi singur și fără mine, mă trezești și, împreună cu Tine, mă găsesc în casă la Ana. Deja Te afli în acel moment în care Ana Te interoghează despre doctrina Ta și despre discipolii Tăi, iar Tu, o, Isuse, pentru a apăra slava Tatălui, deschizi gura Ta Preasfântă și răspunzi cu glas puternic și demn: „Eu am vorbit în public și toți cei care se află aici M-au ascultat”.
La accentele Tale demne, toți se simt cutremurați, dar perfidia este atât de mare, încât un servitor, vrând să-l onoreze pe Ana, se apropie de Tine și cu mâna [acoperită] de fier Îți dă o palmă, dar atât de puternic încât să Te clatini, învinețind Fața Ta Preasfântă…
Acum înțeleg, dulcea mea Viață, de ce m-ai trezit. Tu aveai dreptate; cine trebuia să Te susțină în acest moment în care ești pe cale să cazi? Dușmanii Tăi izbucnesc în râsete satanice, fluierături și, bătând din palme, aplaudă un act atât de nedrept, iar Tu, clătinându-Te, nu ai pe cine să Te sprijini…
Isuse al meu, Te îmbrățișez, ba chiar vreau să-Ți fac un zid cu ființa mea și Îți ofer obrazul meu cu [mult] curaj, gata de a suporta orice durere din iubire pentru Tine. Te compătimesc pentru această injurie și împreună cu Tine Îți [dau] reparare [pentru] timiditatea atâtor suflete care se descurajează cu ușurință, Îți [dau] reparare pentru toți aceia care de teamă nu spun adevărul, pentru lipsa de respect datorată Preoților și pentru murmurări.
Dar văd, tristul meu Isus, că Ana Te trimite la Caiafa; iar dușmanii Tăi Te împing pe scări, iar Tu, Iubirea mea, în această dureroasă cădere, repari pentru aceia care în timpul nopții cad în greșeli, favorizați de întuneric, și chemi ereticii și necredincioșii la lumina Credinței. Și eu vreau să Te urmez în aceste reparări, și până să ajungi la Caiafa, Îți trimit gemetele mele pentru a Te apăra de dușmanii Tăi; iar în timp ce eu voi dormi, continuă să-mi fii santinelă, trezindu-mă când vei avea nevoie. De aceea dă-mi sărutul Tău și binecuvântarea Ta, iar eu Îți sărut Inima și în Ea îmi voi continua somnul.]
Voința Divină 