Voința Divină

[Chinuitul meu Isus, sărmana mea inimă Te urmează printre neliniști și dureri, și văzându-Te îmbrăcat [asemenea] unui nebun, cunoscând cine ești Tu, Înțelepciunea infinită, care dai inteligență tuturor, delirez și spun: Cum! Isus nebun? Isus răufăcător? Și dacă toate acestea nu au fost suficiente, acum vei fi pus în urma celui mai mare răufăcător, Baraba!

Isuse al meu, Sfințenie ce nu are asemănare, ești deja din nou înaintea lui Pilat… Văzându-Te atât de rău tratat și îmbrăcat ca un nebun și că nici măcar Irod nu Te-a condamnat el rămâne și mai indignat împotriva iudeilor și se convinge și mai mult de nevinovăția Ta, nevoind să Te condamne. Dar vrând să dea satisfacție și iudeilor, pentru a potoli din ura, furia, mânia și setea arzătoare pe care o au pentru Sângele Tău, Te propune la alegerea lor alături de Baraba; iar iudeii strigă: „Nu îl vrem liber pe Isus, ci pe Baraba!”

Iar atunci, Pilat neștiind ce să facă, pentru a-i calma, Te condamnă să fii biciuit. Subestimatul meu Isus, mi se frânge inima văzând că, în timp ce iudeii se ocupă de Tine pentru a Te omorî, Tu în schimb, închis în Tine însuți, gândești să dai Viață tuturor; și, ascultând cu atenție, Te aud spunând: „Tată Sfânt, privește-L pe Fiul Tău îmbrăcat ca un nebun: acesta Îți repară nebunia multor făpturi căzute în păcat. Această haină albă să fie înaintea Ta ca iertare pentru atâtea suflete care se îmbracă cu jalnica haină a vinovăției… Vezi, o Tată, furia, mânia pe care o au împotriva Mea, aproape că își pierd lumina rațiunii din cauza setei de Sângele Meu? Iar Eu vreau să-Ți [dau] repare [pentru] toate urile, răzbunările, mâniile, crimele și să obțin pentru toți lumina rațiunii. Tatăl Meu, privește-Mă din nou: se poate avea o mai mare dezonoare? M-au pus în urma celui mai mare răufăcător; iar Eu vreau să-Ți repar toate subestimările care se fac… Ah, întreaga lume este plină de subestimări care Ne așază în urma interesele lor mârșave: unii pentru onoruri, alții pentru îngâmfări, unii pentru plăceri, alții pentru propriile afecțiuni, unii pentru demnitate, alții pentru orgii și chiar pentru propriul păcat. În unanimitate, toate făpturile, chiar și prin cea mai mică nechibzuință, Ne pun pe al doilea loc; Iar Eu sunt gata să accept să fiu pus pe al doilea loc în urma lui Baraba, pentru a repara subestimările pe care Ni le fac făpturile”.

Isuse al meu, simt că mor de durere și de confuzie văzând iubirea Ta mare în mijlocul atâtor dureri și eroismul virtuților Tale în mijlocul atâtor chinuri și insulte. Cuvintele și reparările Tale răsună în sărmana mea inimă, ca atât de multe răni, iar în sfâșierea mea repet rugăciunile și reparările Tale. Nici măcar o clipă nu vreau să mă dezlipesc de Tine, altfel multe lucruri îmi vor scăpa din ceea ce faci Tu … Și iată, ce văd? Soldații Te conduc spre o coloană pentru a Te biciui. Iubirea mea, Te urmez, iar Tu privește-mă cu privirea Ta iubitoare și dă-mi puterea pentru a asista la dureroasa Ta tortură.

Biciuirea lui Isus

Preacuratul meu Isus, deja ești aproape de coloană. Soldații, foarte furioși, Te dezleagă pentru a Te lega de ea; dar nu este suficient, ei Te dezbracă de haine pentru a face și mai crudă tortura Trupului Tău Preasfânt… Iubirea mea, Viața mea, simt că leșin din cauza durerii, văzându-Te gol. Tu tremuri din cap până în picioare, iar Fața Ta Preasfântă se înroșește de candoare; este atât de mare confuzia și epuizarea Ta, că, neținându-Te pe picioare, ești gata să cazi la picioarele coloanei, dar soldații Te susțin, nu pentru a Te ajuta, ci ca să Te poată lega și nu Te lasă să cazi…

Deja iau funiile și Îți leagă brațele atât de strâns că imediat se umflă, iar Sângele țâșnește din vârful degetelor. Apoi, de la inelul coloanei trec funiile și lanțurile împrejurul Preasfintei Tale Persoane până la picioare și Te leagă de coloană atât de strâns, încât să nu poți face nicio mișcare și în felul acesta ei să se dezlănțuie în mod liber asupra Ta.

Dezbrăcatul meu Isus, permite-mi să izbucnesc [în plâns], altfel nu mai pot continua să Te văd suferind atât de mult. Cum, Tu care îmbraci toate lucrurile create, soarele de lumină, cerul de stele, plantele de frunze, păsările de pene, Tu, dezbrăcat? Ce îndrăzneală! Dar iubitorul meu Isus, cu lumina pe care o transmite din ochi îmi spune:

„Taci, o, fiică; era necesar să fiu dezbrăcat, pentru a repara pentru atâția care se dezbracă de orice nevinovăție, de candoare și de inocență, care se dezbracă de orice bine, [de orice] virtute și de Harul Meu, și se îmbracă cu orice barbarie, trăind într-un mod josnic. În neprihănita Mea roșeață, am vrut să repar atât de multe necinstiri, imoralități și plăceri josnice. De aceea fii atentă la ceea ce fac, roagă-te, repară cu Mine și liniștește-te”.

Biciuitule Isus, Iubirea Ta trece din exces în exces… Îi văd pe călăi luând funiile și bătându-Te fără milă atât de mult, încât Îți învinețesc tot Trupul Tău Preasfânt și este atât de mare cruzimea, furia cu care Te bat, că deja au obosit. Dar alți doi le iau locul, iau vergi spinoase și Te bat atât de mult încât, imediat, din Trupul Tău Preasfânt, Sângele începe să curgă șiroaie; apoi Îl bătătoresc tot, formând brazde și Îl umplu de răni. Dar nu este suficient, alți doi intră din nou și, cu lanțuri de fier încovoiat, continuă dureroasa tortură… La primele lovituri, acele bucăți de carne fărâmate și răsucite se sfâșie și mai mult și cad bucăți pe pământ, rămânând descoperite oasele, iar Sângele curge din abundență, atât de mult încât formează un lac de Sânge în jurul coloanei.

Isuse al meu, dezbrăcata mea Iubire, în timp ce Tu ești sub această furtună de lovituri, eu îmbrățișez picioarele Tale pentru a lua parte la chinurile Tale și a rămâne acoperită în întregime de preaprețiosul Tău Sânge. Dar fiecare lovitură pe care o primești este o rană pentru inima Mea și chiar mai mult de atât, ascultând cu atenție, aud gemetele Tale care, din cauza loviturilor violente ce asurzesc aerul în jur, nu sunt auzite; iar în acele gemete Tu spui:

„Voi toți cei care Mă iubiți, veniți să învățați eroismul adevăratei iubiri! Veniți să opriți în Sângele Meu setea viciilor voastre, setea atâtor ambiții, atâtor înfumurări și plăceri, atâtor senzualități! În acest Sânge al Meu veți găsi remediul la toate relele voastre”.

Gemetele Tale continuă să spună: „Privește-Mă, o Tată, sunt complet rănit sub aceste lovituri violente; dar nu este suficient, vreau să formez atât de multe răni în Trupul Meu, ca să dau tuturor sufletelor suficiente încăperi în Cerul Umanității Mele, pentru a forma în Mine mântuirea lor și apoi să le fac să treacă în Cerul Divinității… Tatăl Meu, fiecare lovitură a acestor bice, să repare înaintea Ta orice fel de păcat, unul câte unul și, așa cum Mă lovesc pe Mine, așa să-i ierte pe aceia care le comit.

Aceste lovituri să atingă inimile făpturilor și să le vorbească despre Iubirea Mea, în așa fel încât să le forțeze să Mi se supună…”

Și în timp ce spui aceasta, este atât de mare Iubirea Ta, că aproape îi ațâți pe călăi să Te bată și mai mult, chiar dacă suferi cumplit… Descarnatul meu Isus, Iubirea Ta Mă zdrobește și simt că înnebunesc. Iubirea Ta nu este obosită, în timp ce călăii sunt la capătul puterilor și nu mai pot continua dureroasa tortură… Deja Îți taie funiile, iar Tu cazi aproape mort în propriul Tău Sânge; și văzând bucățile Tale de carne, simți că mori de durere; văzând în acele [bucăți de] carne separate de Tine, sufletele încercate și este atât de mare durerea Ta, încât agonizezi în propriul Tău Sânge.

Isuse al meu, lasă-mă să Te iau în brațele mele pentru a Te alina puțin cu iubirea mea. Te sărut, și cu sărutul meu, închid în Tine toate sufletele; astfel că nimeni nu se va pierde, iar Tu, binecuvântează-mă.]